Cauta in site        
cji menu

ARTICOLE


De la advocacy la eficienta operationala

2007-07-31

Iulian Comanescu

Organizatiile neguvernamentale din Europa de Est trec printr-o perioada de redefinire a rolului si obiectivelor proprii, iar acest proces se petrece nu intamplator, ci datorita democratizarii societatilor in care ONG-urile de acest tip functioneaza. Deschiderea societatilor din Europa de Est, care a inceput in anii '80 prin infuzia de know-how si mijloace de comunicare initiata de speculantul-filantrop George Soros, are un sens profund politic, chiar daca se situeaza in afara sistemului politic.

Dupa conferinta de la Malta si concesiile facute in mod copios de aliatii occidentali lui Stalin, statele din Est au incetat de a fi asocieri in scopul binelui comun, iar guvernarea a devenit o afacere arbitrara. Este motivul pentru care “puterea celor fara putere” a trebuit sa se manifeste intr-un alt cadru asociativ, iar acest cadru fusese oferit in 1945 de articolul 71 din Capitolul al X-lea al Cartei Natiunilor Unite. Atata timp cat politica nu se ocupa cu interesul cetateanului, a fost nevoie de un alt sistem social care sa preia acest deziderat, chiar daca nu in sens partinic. Organizatiile neguvernamentale au fost printre cele mai active in acest domeniu, chiar daca, de exemplu, Polonia a avut o Biserica foarte implicata politic in acei ani.
Daca primele ONG-uri (cu acest statut, macar de facto) s-au ocupat de spinoasa problema sclaviei, la jumatatea secolului al XIX-lea, in SUA, si mai apoi, de dreptul de vot al femeilor, la inceputul secolului trecut, incepand din anii '80, rolul lor preponderent in Est a fost promovarea societatii deschise, ideal mostenit de Soros de la Bergson, prin profesorul sau Karl Popper. Din moment ce societatile de acest tip au inceput sa functioneze, de bine, de rau, in folosul cetateanului, asociatiile civice trebuie sa-si redefineasca obiectivele si metodele de atingere a lor.
Interesanta este din acest punct de vedere clasificarea pe care Banca Mondiala o da ONG-urilor. Dupa aceasta institutie, se poate vorbi de organizatii neguvernamentale de advocacy si operationale. Primele sunt specializate in apararea/promovarea unor cauze si deziderate, in timp ce ultimele se specializeaza in managementul proiectelor. Cele doua tipuri de expertiza pot fi insa vazute ca doua stadii in evolutia unui ONG, in ton cu schimbarile politice si sociale. Daca in anii '90 era vorba, adesea, de sesizarea si constientizarea problemelor, iar asta insemna adesea diferite luari de pozitie si forme de protest, in ultimii ani ONG-urile se pot implica si in solutiile care se gasesc acelorasi probleme.
Or asta se refera tocmai la elaborarea si managementul unor proiecte de ameliorare/dezvoltare.
Statutul ONG-urilor de acest tip se apropie mai mult de cel al formelor de asociere lucrative, ca firmele, chiar daca scopul lor ultim nu este obtinerea de profit. Dincolo de oarecum triviala problema a surselor de finantare, care pornind de la o filozofie de acest tip devin mai multe, un ONG cu expertiza operationala are in primul rand o capacitate executiva care se poate manifesta pentru binele social.
Un plan de actiune de acest tip porneste insa de la identificarea altor probleme decat cele cu care se ocupau, in trecut, ONG-urile. Uneori, acestea au fost infiintate ca filiale ale unor organizatii transnationale sau au aderat la astfel de foruri ulterior, iar agenda lor nu putea fi decat de tip “macro”, axata pe chestiuni globale, “punctaje” care in ultima instanta spuneau ceva despre gradul de democratizare si libertatile civile ale tarii in cauza. In vederea eficientei operationale, este necesara si o noua strategie de identificare a posibilelor probleme, care devin de tip “micro” si dobandesc un specific local.
Asta atrage, in timp, si surse de finantare locale, care uneori ridica o problema destul de spinoasa: a independentei celui care a acceptat sponsorizarea. Cat timp insa conditiile intelegerii sunt clare, echitabile si publice, suspiciunile vor fi risipite.
Intr-o societate ideala, ONG-urile ar trebui sa dispara sau sa se transforme in forme de asociere fie cu un scop stiintific-cognitiv (“academii” ad-hoc), fie cu scop comercial. Democratizarea Estului nu inseamna insa apropierea de perfectiunea sociala. Ci doar ca tipul problemelor se modifica, iar ele asteapta alte solutii.



BACK TO TOP
 

 
 
 
DIVERSITATE
line

Urmariti-ne si pe Facebook

BIBLIOTECA CJI
line


Biblioteca ofera o importanta colectie de carti, periodice, casete video, baze de date pe CD-Rom, precum si acces gratuit la Internet.

              



PRESA DESPRE PRESA

 

DEADLINE
line

24/02/2012 CEE Trust Call for applications
27/02/2012 Knight International Journalism Award
29/02/2012 Journalism Fellowship on Poverty
29/02/2012 Photo Contest on Health Issues
29/02/2012 Panoramic Photo Contest
01/03/2012 Photo Contest
01/03/2012 MIT Journalism Fellowships
02/03/2012 International Women's Media Foundation Award
04/03/2012 Political Reporting Course offered by Reuters
05/03/2012 Bursa pentru Excelenta in Jurnalism
17/03/2012 The Knight News Challenge
31/03/2012 YouTube Video Contest
01/04/2012 Balkan beyond Borders Short Film Festival

04/10/2012 Data Journalism Awards

 
EVENIMENTE line


     NETIQUETTE

     

    Euro Topics 
    line

     

      

     

    MEDIA INDEX
    line


    Media Index este primul portal care ofera informatii despre structurile de proprietate ale companiilor de media si interesele economice al proprietarilor, dar si despre jurnalisti. Acestia din urma au posibilitatea de a se inregistra intr-o baza de date care are rolul de a facilita schimburile profesionale interne si internationale si de a stimula cooperarea intre profesionistii de media.

      

     

    PARTENERI
    line

        

     

    SPONSORI 
    line